pictura contemporana artisti romani

Carmin

Cuib

Cuib-I

Dimineata

Duo

Femei

Liniste

Meduza

Portret-cu-sal-rosu

Sfere

Solitudine

Despre pictura, mai ales cea contemporana au vorbit critici si artisti romani dezbatand tematicile din tablouri de arta, in diverse parti din europa. Daca intr-o perioada impresionismul era clar optiunea de urmat, mai obscur era un gen de pseudo-mestesug care nu se incadra in nici o categorie. Bogatia de nuante, fasii grena si pete de alb, o luna portocalie-aurie pe cerul negru creaza iluzia tridimensionalului.

Este uimitor cum cu aceste simple mijloace se poate crea un peisaj complex! Tablouri de pictura abstracta se cumpara, dar nu in aceeasi masura cu anumite compozitii moderne. Arta contemporana este abia in dimineata ei, osciland intre cubism si compozitii moderne.

Un duo reusit, desigur, dar imaginile figurative sunt din ce in ce mai rar intalnite in pictura in ulei contemporana pentru ca tinerii romani artisti vor sa patrunda cu operele lor in europa fara sa mai studieze ca pe vremuri. Aceasta are si dezavantaje,pentru ca una este sa recreezi o imagine trecand-o mai intai prin filtrul intelectului, si surprinzand doar componentele ei esentiale, si alta sa o copiezi ca la indigo. In cadrul acestei tabere de creatie am invatat cum e sa faci o schita in carmin pentru un vitraliu.

La sfarsitul perioadei a fost deschisa o expozitie in care pictura de artisti romani a triumfat. Multe tablouri de arta contemporana au facut deliciul multimii.

Fixativii şi consolidanţii au un rol extrem de important pentru conservarea operei de artă deoarece ei redau şi asigură unitatea sa structurală. Evoluţia în domeniul comercial a dus la apariţia pe piaţa a unei game extrem de bogate de produşi recomandaţi pentru tratamentele de restaurare. Dar cu toate acestea, efectele pe care le vor comporta în timp sunt necunoscute. Restauratorul este pus în situaţia de a alege una dintre multele posibilităţi ce i se oferă şi în mod normal, alegerea se bazează pe doi principali factori: deteriorarea de tratat şi calităţile produsului de tratament. Produsele nou apărute par uneori a avea calităţi ideale deoarece efectul momentan este excelent, dar marea lor majoritate nu a fost testată din punct de vedere al durabilităţii în timp deoarece acest lucru nu este practic. Calităţile de adeziune sunt uşor de verificat prin metode moderne în schimb proprietăţi esenţiale precum reversibilitatea şi durabilitatea în timp sunt greu de prezis şi cu toata tehnologia modernă de care se dispune, rezultatele investigaţiilor, acolo unde acestea sunt efectuate, nu pot da decât o informaţie cu caracter general restauratorului. Pe de altă parte există produşii care au deja un istoric pe baza căruia să se poată formula concluzii de durabilitate conform experienţei acumulate în timp. Aceşti produşi sunt suficienţi ca număr dar în general se observă rezultatul negativ pe care îl au asupra operei de artă în momentul în care procesul nu mai este reversibil. Astăzi sunt utilizaţi consolidanţi şi fixativi de diferite tipuri, cu proprietăţi mai mult sau mai puţin bune, iar subiectivismul fiecărui restaurator este motivat de diverşi factori. Există produşi ideali în anumite situaţii dar în acelaşi timp incompatibili cu alte situaţii. De aceea nu se pot formula reţete fixe de tratament. Ceea ce se poate face însă este o cercetare amănunţită asupra fiecărui produs şi recomandarea lui cu stricteţe într-o anumită direcţie. La fel de important este să se poată studia efectul în timp al unui produs asupra obiectului de artă cât şi posibilitatea unor intervenţii ulterioare (reversibilitate sau repetarea tratamentului). Alegerea unui produs care să corespundă problemelor pe care le ridică o situaţie particulară se va face avându-se în vedere o serie de considerente, cum ar fi:  examinarea materialelor tradiţionale şi a celor moderne care pot fi utilizate ca fixativi sau consolidanţi, analizarea structurii şi a proprietăţilor fizice şi chimice ale acestora;  selectarea acelor produse care au fost testate un timp mai îndelungat şi care îndeplinesc cele mai multe din condiţiile care se impun unui fixativ / consolidant ideal. O condiţie importantă o constituie reversibilitatea produsului cu care se face intervenţia, astfel încât acesta să poată fi îndepărtat (fie prin dizolvare, fie pe cale mecanică) în cazul unei intervenţii ulterioare, sau dacă în timp el nu mai corespunde rezultatelor obţinute în urma testelor;

 stabilirea compatibilităţii dintre materialul utilizat pentru intervenţie şi materialele ce intră în structura originalului; stabilirea tipurilor de degradare cu care se confruntă materialele originale, fapt ce va determina alegerea unor soluţii specifice (vezi capitolul 3.3. al lucrării). Solvenţii nepolari pătrund mai adânc decât solvenţii polari având o tensiune superficiala mai mică. Apa, solvent polar, are o tensiune superficială ridicată deci putere de pătrundere slabă;

adezivii cu greutate moleculară ridicată vor forma soluţii cu vâscozitate mare, (polimerii înalţi) datorită faptului că forţa de atracţie pentru un solid creste odată cu mărirea suprafeţei moleculelor din soluţie;